Ce se întâmplă cu Legile Educației?!

După cum știm, mai mult sau mai puțin, la începutul lunii iulie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legile educației, care vor intra în vigoare la 60 de zile după publicarea în Monitorul Oficial. Toate modificările vor fi introduse (la timp sau nu, eficient sau mai puțin eficient) treptat în următorii ani și vizează domenii de interes, în special pentru  actorii care ar trebui să fie cei mai susținuți și protejați din educație, elevii.

Printre modificările aduse, pe care le vom explica și analiza în acest articol, se numără examenul de admitere la liceu, care este separat de Evaluarea Națională, desfășurarea  examenului de Bacalaureat și tipurile și noile moduri de acordare ale burselor. Scopul principal al articolului? Este acela de a oferi răspunsuri tuturor întrebărilor voastre și poate chiar ale unor părinți, într-o manieră cât mai simplificată și ușor de înțeles, indiferent de tipul de învățământ la care ne raportăm.

ADMITERE LA LICEU

 Odată cu schimbările aduse de noua lege a învățământului preuniversitar, admiterea la liceu creeaza în continuare foarte multe nelămuriri în randul tinerilor și chiar al părinților. Concurs de admitere sau Evaluare Națională? Ambele? Niciuna? Hai să ne lămurim!

Învățământul liceal vocațional pedagogic

Învățământul postliceal

Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite prin ordin al ministrului educației. Unitatea/Instituția elaborează, în baza criteriilor generale, o metodologie proprie de admitere, prin consultarea factorilor interesați. 

O excepție face învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, unde admiterea se realizează în conformitate cu dispozițiile metodologiei-cadru aprobate de ministerele cu atribuții în domeniu. Unitățile/Instituțiile de învățământ postliceal elaborează, în baza criteriilor generale, metodologii proprii de admitere.  În învățământul postliceal se pot înscrie absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. În cazul învățământului postliceal, organizat pentru calificări de nivel 5, conform Cadrului național al calificărilor, probele de admitere pot viza și recunoașterea unor competențe necertificate, dobândite în mod non-formal și informal.

Învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale

În învățământul preuniversitar, probele de admitere și probele examenelor de absolvire pot fi susținute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.

Evaluarea în parcursul școlar 

Unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale. Până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională și conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată, de către elevi cu dizabilități și/sau CES și de către elevi de etnie romă. Locurile rămase neocupate după organizarea concursului și repartizarea în urma acestuia conform criteriilor menționate mai sus, se atribuie pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată.

Organizarea concursului și criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administrație al unității de învățământ, care se publică pe site-ul acesteia, la începutul fiecărui an școlar. Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unității de învățământ, care vizează discipline aferente profilului/ specializării.

Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate și unice la nivel național, fiind elaborate sub coordonarea CNCE, pe baza programei școlare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Pot participa la concursul de admitere elevii care au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare probă a evaluării naționale. Candidații sunt admiși în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu condiția promovării fiecărei probe cu minimum nota 5 (cinci). Elevii care nu au fost admiși la concursul de admitere participă la repartiția computerizată.

Unitățile de învățământ organizează, pentru filiera vocațională, anterior susținerii evaluării naționale, probe de aptitudini specifice pentru admitere. Unitățile de învățământ din cadrul învățământului liceal tehnologic și tehnologic dual stabilesc condițiile de acces în colaborare cu operatorii economici parteneri. În aceste situații, unitățile de învățământ au obligația de a publica pe site-ul lor disciplina sau disciplinele la care se susțin probele de aptitudini, programele și procedurile de organizare a acestora, pentru fiecare generație, până cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Probele suplimentare de admitere se susțin la cel mult două discipline.

Calendarul de desfășurare a repartizării și admiterii în învățământul liceal se publică, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul anului școlar.

Elevii capabili de înalte performanțe

Absolvenții clasei a VIII-a pot fi înscriși în clasa a IX-a, fără susținerea evaluării naționale sau a concursului de admitere, la liceu, dacă au obținut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate și finanțate de Ministerul Educației sau au obținut premiile I, II sau III la competiții internaționale recunoscute de Ministerul Educației, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordinul ministrului educației.

Admiterea la liceu și evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se vor desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2023—2024.

EXAMENUL DE BACALAUREAT

Hai să trecem la una dintre cele mai importante și vizibile schimbări aduse de noua Lege a Învățământului Preuniversitar, care este cu privire la examenul de Bacalaureat. Acesta nu a mai fost schimbat de foarte mult timp, iar mecanismele din spate au început să dea semne de îmbătrânire, fiind depășite de cerințele actuale. Dar, sunt oare schimbările din noul pachet legislativ suficiente sau eficiente? Nici pe departe! Din toate punctele de vedere schimbările cu privire la examenul de Bacalaureat reprezintă perfect expresia „un pas înainte și doi înapoi”. Haideți să aflăm de ce spunem asta!

În primul rând, schimbările impuse prin lege intră în vigoare de abia în 2029. Dacă aveați impresia că vom avea parte de reformă rapidă și eficientă care să îndrepte cât mai repede și mai țintit neajunsurile acestui examen, ei bine, vă înșelați pentru că vor mai trece multe generații până când vom vedea rezultatele bune, sau nu, ale acestor schimbări. 

Chiar și atunci când vor intra în vigoare, principalele schimbări vizează probele care urmează să fie susținute de fiecare specializare în parte. Un pas important înainte este o mai bună adaptare a examenului la specializarea urmată de elev în liceu. Spre exemplu, elevii care au absolvit științele naturii vor da proba obligatorie din fizică/chimie/biologie și încă o probă la alegere la una dintre aceste 3 materii, matematică sau informatică, astfel bacul la matematică nu va mai fi obligatoriu pentru această specializare. 

De asemenea, specializarea filologie nu va mai avea proba obligatorie la istorie, ci mai degrabă, la limba și literatura unei limbi de circulație internațională. Un alt lucru important de știut este că, începând cu anul școlar 2028-2029, absolvenții de liceu vor susține probe la două limbi străine când vine vorba de competențe lingvistice și nu la una singură cum se întâmplă la ora actuală. Astfel, aceștia vor fi evaluați la nivel de B2 pentru una dintre ele și la nivel de B1 sau A2 (la alegere) din cealaltă. 

De departe cea mai cunoscută schimbare adusă examenului de bacalaureat este cea cu privire la adăugarea religiei ca materie opțională pentru profilul umanist. Dezbaterile pe marginea acestui subiect au fost aprinse din toate punctele de vedere, iar poziția Consiliului Municipal al Elevilor București a rămas aceeași, și anume că această probă își avea locul la specializările teologice, dat fiind că religia este subiectul principal al studiilor lor și ar fi corect pentru acești să poată susține bacalaureatul la materia pe care vor să o urmeze mai departe sau pe care au studiat-o cel mai aprofundat. Dar, în afara acestor specializări, opțiunea de a susține examenul la această materie conduce la o inechitate sporită, dat fiind faptul că nu poți evalua obiectiv credința, iar religia nu este materia de specialitate a profilului umanist. 

Toate modificările cu privire la examenul național de Bacalaureat se găsesc în noua Lege a Învățământului Preuniversitar, în articolele 102-104!

BURSE

În continuare, în noua lege a învățământului preuniversitar se regăsește și o secțiune despre burse. Consiliul Național al Elevilor a avut un aport important în această parte a legilor educației, reușind să schimbe criteriul de acordare a burselor de merit care era prevăzut inițial în proiectul de lege și să majoreze cuantumurile. Începând cu anul școlar viitor, bursele se vor acorda diferit și vor fi mai mari. Totuși, care sunt exact tipurile de burse, valoarea lor și criteriile de acordare?!

Bursa de merit – 450 lei/lună

Aceasta se va acorda pentru minim 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, cu respectarea criteriilor și condițiilor stabilite prin metodologia-cadru.

Bursa socială – 300 lei/lună

Aceasta se va acorda elevilor din medii dezavantajate socioeconomic, din grupuri vulnerabile sau cu situații medicale speciale, prevăzute în metodologia-cadru și elevilor minori, respectiv celor în risc de excluziune socială, neangajați pe piața muncii și înscriși în formele de învățământ cu frecvență redusă sau în programele educaționale de tip „A doua șansă”. 

Bursa tehnologică – 300 lei/lună

Aceasta se va acorda elevilor care frecventează învățământul tehnologic și care se încadrează în specializările și condițiile stabilite prin metodologia-cadru.

Bursa de excelență olimpică I/internațională – suma variază în funcție de distincția obținută

Aceasta se va acorda elevilor care obțin o astfel de distincție. Iar, spre exemplu, pentru locul I, cuantumul lunar reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării acesteia.

Bursa de excelență olimpică II/națională – 700 lei/lună

Aceasta se va acorda elevilor care obțin distincții la olimpiadele școlare naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației. 

Este important de știut faptul că valoarea burselor poate fi suplimentată de către consiliile de administrație a unităților de învățământ, iar bursele sociale și/sau cele tehnologice se pot cumula cu orice tip de bursă. Elevii și părinții trebuie să fie informați cu privire la criteriile, condițiile și metodologia de acordare a burselor cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de data-limită pentru depunerea cererilor și documentelor justificative. 

Noua lege aduce și o măsură de incluziune privind mamele minore, care, reintegrate într-o unitate de învățământ, beneficiază de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei, pe perioada desfășurării activităților didactice, cu condiția frecventării orelor de curs.

Cu toate că reorganizarea burselor nu a reușit să mulțumească pe toată lumea, noi considerăm că este un început și că aceste cuantumuri vor motiva elevii să se implice în continuare în activitatea lor școlară, devenind mai buni în fiecare zi.
Mai multe informații privind bursele găsiți în capitolul VII, secțiunea 4!