Ce se întâmplă cu Legile Educației?! Partea a 2-a

Revenim cu un al doilea articol despre legile educației, care au fost promulgate la începutul lunii iulie de președintele Klaus Iohannis. Am simțit nevoia divizării informațiilor, din cauza volumului mare și a detaliilor care trebuie procesate, fiind aspecte de mare importanță pentru noi și cei pe care îi reprezentăm, colegii noștri.

Printre modificările aduse, pe care le vom explica și analiza în acest articol, se numără drepturile și îndatoririle elevilor, inclusiv aspecte despre exmatriculare, noile măsuri de incluziune implementate și prezentarea noilor proiecte educaționale, precum ,,A doua șansă”. Scopul principal al celui de al doilea articol? Este acela de a oferi răspunsuri tuturor întrebărilor care nu și-au putut primi răspuns în primul articol și a explica într-o manieră cât mai simplificată și ușor de înțeles noile schimbări, indiferent de tipul de învățământ la care ne raportăm.

Drepturile și îndatoririle elevilor

Exmatricularea, un subiect destul de controversat pentru toți elevii. În acest an școlar, prin ROFUIP, era prevăzut faptul că elevii nu mai pot fi exmatriculați, lucru care rămâne valid, dar cu mici modificări.

Pe de o parte, avem exmatricularea beneficiarilor primari, aceștia putând fi exmatriculați doar în cazuri foarte grave, în special dacă încalcă drepturile celorlalți colegi. Toți elevii care ajung în această situație au dreptul la apărare și contestație.

 În funcție de gravitatea situației, exmatricularea poate fi aplicată în următoarele moduri: 

1. Exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul școlar următor, în aceeași unitate de învățământ;
2. Exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul școlar următor, în altă unitate de învățământ;
3. Exmatricularea fără drept de reînscriere pentru elevii din învățământul postliceal;

O altă schimbare importantă la nivel de legi ale educației, aplicată în principiu doar elevilor din învățământul primar și gimnazial, prevede faptul ca acestora le vor fi luate telefoanele, sau obiectele electronice, folosite în alt scop decât cel educațional. Aceste bunuri vor fi returnate părintelui/tutorelui legal, sau chiar elevului, în funcție de caz și de hotărârea cadrului didactic, la finalul orelor de curs.

Un ultim lucru important de menționat ce este prevăzut în lege, ar fi faptul că toate școlile au obligația de a pune spațiile și terenurile de sport la dispoziție comunităților locale și elevilor în afara orelor de curs și în timpul vacanțelor.

Măsuri de incluziune

În noile Legi ale Educației, statul garantează dreptul la o educație incluzivă de calitate pentru toți beneficiarii primari ai educației. Incluziunea accentuează respectarea dreptului la educație al tuturor copiilor și reprezintă procesele şi măsurile complexe luate astfel încât cadrul și condiţiile pentru atingerea finalităților educaţionale, dezvoltarea comportamentului adaptativ, dezvoltarea abilităților cognitive, construirea relațiilor emoționale pozitive, asigurarea stării de bine, cu accent pe nevoile și caracteristicile individuale ale fiecărui copil care trebuie să fie asigurate. 

Educația incluzivă vizează toți beneficiarii primari cu caracteristici, interese, abilități și nevoi de învățare speciale, cu un accent deosebit pe copiii expuși riscului de marginalizare, excludere și performanțe școlare slabe.

De asemenea, Centrul Național pentru Educație Incluzivă (denumit în continuare CNEI) a fost înființat ca organism public de interes național cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Educației și finanțat din venituri proprii și subvenții de la Bugetul Național. În cadrul CNEI funcționează Divizia de Cercetare în Educație Incluzivă și Specială. În domeniul incluziunii, Ministerul Educației implementează politici publice cu sprijinul CNEI.

Printre atribuțiile CNEI se numără cele care vizează copiii cu Cerințe Educaționale Speciale, elevii care se află în risc de excluziune școlară și persoanele cu tulburări specifice de învățare. Cele mai notabile se regăsesc la Capitolul V, Secțiunea 1, Art. 67, Alin. (5). 

Mai mult, noile Legi ale Educației prevăd un articol dedicat elevelor gravide, în care statul român garantează accesul egal la educație pentru acestea, fără nicio formă de discriminare față de membrii comunității școlare. Instituțiile de învățământ au datoria de a lua măsuri adecvate pentru a proteja elevele însărcinate de prejudecăți și discriminare, inclusiv asigurarea unui mediu de învățare sigur și incluziv.

Pentru protejarea dreptului elevilor însărcinate de a primi educație, Ministerul Educației, prin ordin al ministrului educației, va aproba, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, măsuri specifice pentru educația acestora, inclusiv oferindu-le posibilitatea de a învăța online, acolo unde este posibil. 

Elevele gravide beneficiază de o serie de măsuri de abordare a abandonului școlar, urmând metodologia prevăzută la alin. (3), precum: transferuri către grupuri speciale cu alocare flexibilă a timpului, îngrijiri medicale specifice în practica medicală școlară și practica de specialitate, activități în cadrul programelor educaționale „Școala după școală” și „A doua șansă”, consiliere administrativă cu privire la drepturile educaționale și cele privind starea de sănătate (cu sprijinul mediatorilor școlari și al mediatorilor sanitari).

Alte schimbări

Program de dimineață

Orele de începere și de terminare ale orelor de curs au fost întotdeauna un subiect de dezbătut printre elevi. Noi schimbări vor fi adoptate cu noua lege, precum programul exclusiv de dimineață pentru ciclul primar și pentru clasa a VIII-a. 

Elevii din clasa pregătitoare și din clasele I și a II-a nu vor termina cursurile mai târziu de ora 14:00. Pentru întreg ciclul primar, ora este obligatorie de 45 de minute, cu pauză de 15 minute. Dacă acest fapt nu este posibil, intervenind discrepanța cu celelalte programe ale claselor din unitatea de învățământ, atunci, din ora de 50 de minute, se vor aloca ultimele 5 minute pentru activități recreative. După cea de-a doua oră de curs, este menționată introducerea unei pauze de 20 de minute. Astfel, se poate asigura o bună funcționare în rândul elevilor nou intrați pe băncile școlii, oferindu-le condiții cât mai bune de învățare.

Urmărindu-se același principiu, pentru clasele din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră. Mai mult de atât, există posibilitatea stabilirii unei pauze de 15-20 de minute după a treia oră de curs. Modificările cu privire la program se regăsesc la articolele 19 și 32. 

,,A doua șansă”

Programele educaționale de tip „A doua șansă” sunt programe care au ca scop sprijinirea minorilor și respectiv a adulților care nu au fost înscriși în învățământul preuniversitar sau care au părăsit prematur sistemul de educație, fără a finaliza învățământul primar și/sau gimnazial/liceal. Scopul acestor programe este ca aceștia să-și poată completa și finaliza învățământul obligatoriu, precum și să poată obține o calificare profesională, având inclusiv posibilitatea reintegrării în învățământul de masă, în condițiile prezentei legi.

Urmând metodologia privind organizarea programului educațional „A doua șansă”, aprobată prin ordin al ministrului educației, acest program se desfășoară în regim gratuit și cu durată flexibilă, fiind destinat atât învățământului primar, cât și învățământului gimnazial și liceal. Astfel, persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în învățământul primar, cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învățământul gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani vârsta clasei în învățământul liceal, sistemul de învățare poate avea loc și prin programul „A doua șansă”. 

Un alt aspect esențial este abstracția faptului că persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învățământ preuniversitar sau de momentul și motivele abandonului școlar. Solicitarea participării în program se transmite online sau se depune la sediul unității de învățământ din localitatea de domiciliu a solicitantului sau la cea mai apropiată unitate de învățământ.