Cum rămân informat într-o lume a dezinformării?

Total
0
Shares

În ultimii ani am resimțit cu toții influența masivă pe care știrile false o pot avea asupra noastră. A rămâne informat, mai ales în România, a ajuns să fie un proces complicat, ce implică un efort deosebit și chiar muncă investigativă câteodată. Și cu toate că este din ce în ce mai greu să  combatem fenomenul dezinformării, nu este imposibil și ar trebui să îi acordăm mai multă atenție, pentru că ne influențează viața de zi cu zi.

Cum pot distinge știrile false de cele adevărate?

Deși nu există o rețetă exactă prin care poți determina valoarea de adevăr a unui articol, de-a lungul timpului au apărut câteva tipare în care se încadrează majoritatea materialelor de tip „fake news”. 

           Uite aici care ar fi cele mai generice trăsături ale unei știri cu informații eronate: 

  1. Prezența termenilor „extremi”– dintr-odată totul este ȘOCANT, DEZASTRUOS, AMEȚITOR etc. Aceste cuvinte sunt folosite pentru a stârni o emoție puternică în cititor, adesea de spaimă sau de furie. O persoană anxioasă este un consumator avid al acestei industrii, deci clientul perfect. 
  2. Titlul conține clickbait (o informație înșelătoare, concepută doar să atragă atenția), fapt ce merge mână în mână cu ideea de mai sus. Pe baza titlurilor facem selecția între ce citim și ce nu, așa că o sintagmă ostentativă supracompensează pentru conținutul lipsit de esență. 
  3. Dimensiunea redusă sau dimpotrivă, dimensiunea excesivă. O știre falsă poate conține aceeași idee reformulată iar și iar, pe parcursul unui paragraf, maximum două, și atât. De cele mai multe ori nu afli mai multe detalii decât cele specificate în titlul clickbait. Există și cazul exact opus, când știrea intră în detalii mărunte și neînsemnate, dezvoltând tot felul de conspirații și teorii care „au atâtea dovezi să fie reale”.
  4. Știrile pot fi însoțite de fotografii sau clipuri de scurtă durată, oferind o falsă credibilitate articolului, dar acestea pot fi de fapt scoase din context, editate sau chiar create de inteligența artificială.

Dar dacă, în ciuda acestor indicii, nu mă prind dacă informațiile sunt false sau nu? Ei bine, în acest caz este cel mai bine să îți continui research-ul, să apelezi la alte surse și să cântărești tu însuți calitatea materialelor găsite (filtrul critic este, într-adevăr, un must al acestor timpuri). De asemenea, cum există trăsături ale articolelor cu informații false, există și semnale ale știrilor de calitate, în care te poți încrede. 

Despre jurnalismul de încredere

Pentru a-ți da seama de veridicitatea unui articol, iată o mică descriere a elementelor ce pot evidenția calitatea acestuia:

Materialele calitative includ, printre argumente, alte surse, studii și articole pentru a întregi și susține informația pe care o prezintă. Acestea arată mai multe puncte de vedere, chiar și opozante, pentru a le compara și, iarăși, pentru a completa perspectiva prin care cititorii înțeleg situația. Nu în ultimul rând, expun obiectiv, complet imparțial, acea informație. 

Publicațiile de calitate respectă aceste principii de bază ale jurnalismului, respectându-și totodată și audiența. În ciuda numărului scăzut de site-uri de încredere, există câteva surse pe care chiar merită să le urmărești, deci nu-ți pierde total încrederea în presa din ziua de azi!

©Luben Daria, grafician în cadrul Biroului de Presă al CMEB (copertă articol)

Alte articole de citit