Ce sunt planurile-cadru și cum le citim?

Ce este un plan-cadru și cum îl citim

S-ar putea să fi observat, în ultima lună, discuții în spațiul public despre proiectele de planuri-cadru lansate de Ministerul Educației și Cercetării. Dar știi, exact, ce reprezintă planul-cadru și cum să-l interpretezi? Dacă aceste lucruri nu îți sunt clare, acest articol este pentru tine.

Ce este planul-cadru

Planurile-cadru prevăd câte ore face un elev din fiecare materie, în funcție de clasă și profil/specializare.

Cele puse acum în dezbatere fac referire doar la liceu, și se vor aplica începând cu generația care va începe clasa a IX-a în 2026 și va susține Examenul național de bacalaureat în 2030.

Este, de asemenea, foarte important să reții că planurile-cadru discutate acum sunt de abia la nivel de proiect – adică pot interveni modificări în urma consultării publice și a discuțiilor cu specialiștii.

Componentele planului-cadru

Planul-cadru este compus din trei părți: TC (trunchi comun), CS (curriculum de specialitate), și CDEOȘ (curriculum la decizia elevului din oferta școlii).

Trunchiul comun reprezintă orele pe care le parcurg toți elevii, indiferent de profil / specializare. Așa arată trunchiul comun în proiectul Ministerului Educației și Cercetării:

Tabelul poate părea ușor copleșitor la prima vedere, dar este simplu. Cele patru coloane arată câte ore de trunchi comun sunt alocate fiecărei materii la fiecare clasă – altfel spus, numărul minim de ore pentru acea materie în învățământul liceal românesc. Acolo unde, în locul unui număr, apare un cod (PR, PU sau PVA) înseamnă că nu mai sunt prevăzute ore de trunchi comun la acea clasă, urmând ca materia în cauză să fie studiată doar la specializarea corespunzătoare (de exemplu, la profilul real, pentru codul PR).

Vom lua, ca exemplu, Limba și literatura română:

Această parte din tabel arată că, în trunchiul comun, pentru materia Limba și literatura română, sunt alocate 3 ore de trunchi comun în clasele a IX-a și a X-a, și 2 ore de trunchi comun în clasele a XI-a și a XII-a.

Atenție! Asta nu înseamnă, însă, că toți elevii de clasa a XI-a vor avea doar 2 ore de Limba și literatura română pe săptămână – cele 2 ore sunt doar minimul general, la care se pot adăuga, în funcție de profil, și alte ore, prin celelalte două componente, CS și CDEOȘ.

Curriculumul de specialitate include materiile esențiale pentru fiecare profil sau specializare. Acestea sunt obligatorii la nivel național, dar diferă în funcție de specializare. În plus, există și CS flexibil, care permite școlilor să adauge ore suplimentare la anumite materii, în funcție de necesități – vom detalia acest aspect mai jos, când analizăm un plan-cadru complet.

Uneori CS poate reprezenta doar ore în plus la materii existente, în timp ce alteori poate presupune introducerea unor materii care nu sunt prevăzute în TC, sens în care vom analiza două exemple.

Primul exemplu este curriculumul de specialitate pentru profilul real, specializarea științe ale naturii:

În acest exemplu, elevii de la specializarea științe ale naturii nu au alte materii față de trunchiul comun – diferă doar numărul de ore. În clasa a IX-a, sunt deja prevăzute două ore de TC la Matematică; acestora li se adaugă încă o oră prevăzută în CS, rezultând un total de 3 ore de matematică pe săptămână.

Al doilea exemplu este curriculumul de specialitate pentru profilul artistic, specializarea conservare-restaurare bunuri culturale:

Față de primul exemplu, aici putem observa materii care nu sunt prevăzute în trunchiul comun – asta înseamnă că elevii de la specializarea conservare-restaurare bunuri culturale vor studia minimul de ore prevăzut în TC, la care se adaugă materiile specifice, conform tabelului (de exemplu, materia Etiopatologie de 2 ori pe săptămână în clasele a XI-a și a XII-a).

Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii include materiile opționale pe care le poți alege pentru a-ți personaliza orarul, în funcție de interesele tale. Acesta se bazează pe profilul sau specializarea aleasă și poate include fie aprofundarea unor discipline obligatorii, fie studierea unor domenii noi, fiind disponibil la nivel național, regional sau al școlii.

Vom lua, ca exemplu, oferta CDEOȘ pentru profil artistic, specializarea muzică, secția instrumentală și secția teoretică:

Astfel, în acest caz, elevii de la secția instrumentală și secția teoretică nu vor studia în clasele a IX-a și a X-a nicio materie din categoria CDEOȘ, adică vor avea în orar doar materiile prevăzute în TC și CS. În clasele a XI-a și a XII-a, însă, elevii vor studia între 4 și 7 ore de CDEOȘ – diferența intervine în funcție de materiile Estetica aplicată în muzică, Critică muzicală, Originea și evoluția instrumentelor muzicale, Management artistic, Elemente de biomecanică în muzică și Laboratorul artistic complementar, pe care nu le vor urma toți elevii, la care se adaugă și alte materii stabilite la nivelul școlii, în limita a 2 ore pe săptămână.

Cum citim un plan-cadru

Acum că am analizat elementele componente ale unui plan-cadru, putem trece la interpretarea unui plan-cadru complet.

Vom lua ca exemplu planul-cadru pentru filiera teoretică, profilul uman, specializarea științe sociale:

Primul tabel, cel mai larg, prevede majoritatea informațiilor necesare pentru a înțelege materiile și numărul de ore, în timp ce tabelele numerotate (1, 2 și 3) prevăd doar lămuriri.

Pentru limba română, de exemplu, elevii vor studia patru ore de Limba și literatura română pe săptămână (TC + CS), indiferent de clasă. Putem verifica asta citind rândul Limba și literatura română: în clasele a IX-a și a X-a, sunt prevăzute 3 ore TC și o oră CS (3+1=4 ore în total), iar în clasele a XI-a și a XII-a sunt prevăzute 2 ore TC și 2 ore CS (2+2=4 ore în total).

La nivelul disciplinelor din domeniul arte, în clasele a IX-a și a X-a elevii vor avea o oră pe săptămână (o oră TC și zero ore CS), în timp ce în clasele a XI-a și a XII-a nu vor mai avea aceste discipline printre materiile obligatorii (zero ore TC și zero ore CS).

Pentru disciplinele socio-umane (logică, psihologie, economie, sociologie, filosofie și studii sociale), însă, nu mai este suficient să citim tabelul principal, ci trebuie să ne raportăm și la tabelul nr. 1 (“Precizări disciplină socio-umană (TC+CS)”). Elevii de la științe sociale vor face 2 ore de Logică (o oră TC și o oră CS) în clasa a IX-a, 2 ore de psihologie (o oră TC și o oră CS) în clasa a X-a, 2 ore de economie (o oră TC și o oră CS) și 2 ore de sociologie (zero ore TC și 2 ore CS) în clasa a XI-a, și 2 ore de filosofie (o oră TC și o oră CS) și 2 ore de studii sociale (zero ore TC și 2 ore CS) în clasa a XII-a.

În tabelul principal, cu două rânduri înainte de final, apar 2 ore de “CS flexibil” pentru fiecare clasă. Pentru a interpreta acest rând trebuie să consultăm tabelul nr. 3 (“Distribuția orelor în cadrul CS”), rândul CS flexibil.

Acest rând ne arată că vor fi aplicate către discipline din ariile curriculare Limbă și comunicare, Om și societate (plus posibilitatea de a aloca o oră pe an pentru Arte, dacă elevii urmăresc o carieră artistică), alocare realizată la nivelul școlii – adică aceste două ore CS flexibil nu sunt alocate unei materii specifice, ci sunt lăsate în orar pentru a alege (la nivel de școală) între Limba și literatura română, Limbi moderne, Istorie, Geografie, Disciplinele socio-umane sau Religie, precum și arte, dacă elevii vizează o astfel de carieră. Cu alte cuvinte, fiecare școală va putea alege unele materii (specifice specializării) pe care elevii le vor putea aprofunda.

Penultimul rând, și ultimul care trebuie interpretat, prevede “Total ore/ săptămână TC/CS/CDEOȘ” – în acesta putem vedea câte ore sunt alocate anual pentru CDEOȘ. Pentru a înțelege care va fi oferta CDEOȘ, însă, trebuie să consultăm tabelul nr. 2 (“Detaliere CDEOȘ”).

Prima categorie CDEOȘ este Opționale care sprijină specializarea/profilul – adică aceleași domenii ca pentru CS flexibil (Limbă și comunicare & Om și societate), dar nu neapărat exact aceleași materii – poate fi vorba de un opțional de aprofundare, de o disciplină nouă, sau de un opțional integrat care să aibă legătură cu aceste domenii. Elevii de clasa a XII-a pot alege ca aceste ore să fie dedicate pregătirii pentru examenul de bacalaureat sau pentru admiterea la facultate, în funcție de interesele și nevoile lor de învățare.

Din a doua categorie, elevii pot alege opționale complementare profilului (adică, în acest caz, de la profilul real), din oferta națională sau a școlii, care să-i ajute fie în pregătirea pentru proba F a examenului de bacalaureat, fie în continuarea parcursului academic, prin aprofundarea unor materii sau studierea unor discipline noi.

Din a treia categorie, în funcție de oferta anuală a școlii, elevii pot opta pentru alte discipline. În cazul claselor cu predare intensivă/bilingvă a unei limbi moderne, orele necesare completării studiului acesteia se alocă din CDEOȘ, iar pentru celelalte clase tipul de opționale și distribuția orelor sunt stabilite de unitatea de învățământ, conform nevoilor și intereselor elevilor.

Acum că am parcurs acești pași, putem citi întregul plan-cadru – câte materii sunt obligatorii și cu câte ore pe săptămână, precum și ce materii vor putea elevii să aleagă din oferta școlii.

Examenul național de bacalaureat

Pe parcursul acestui articol, am făcut de câteva ori referire la bacalaureat. Cum va arăta acest examen pentru elevii care vor învăța la liceu după noile planuri-cadru? Acest lucru este deja reglementat prin Legea învățământului preuniversitar. Pentru a absolvi examenul, elevii trebuie:

1. să obțină calificativul Admis la probele A01 (probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română), A02 (probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă) și F (probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E – elevii de la uman dintre Matematică, Fizică, Chimie și Biologie, elevii de la real dintre Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie, iar elevii de la tehnologic sau vocațional dintre oricare din aceste materii, complementar disciplinelor alese la proba E);
2. să obțină cel puțin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă susținut, la proba B (două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională);
3. să obțină cel puțin nivelul mediu la proba C (proba de evaluare a competențelor digitale);
4. să obțină cel puțin nota 5 la proba la Limba și literatura română (proba A1/A2/A3, după caz);
5. să obțină cel puțin nota 5 la:
   1. pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
   1. pentru profilul real, specializarea științele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;
   1. pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
   1. pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
   1. pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
   1. pentru filiera vocațională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării;
6. să obțină cel puțin media generală 6,00 la probele menționate la literele d) și e).

Cum poți participa la dezbatere? Dezbaterea publică propriu-zisă s-a încheiat, însă Ministrul Educației, domnul Daniel David, a menționat că în luna martie va fi disponibil un chestionar online pentru comentarii ghidate suplimentare. Astfel, dacă vrei să-ți faci vocea auzită pe tema planurilor-cadru, vei avea această posibilitate. În plus, Consiliul Municipal al Elevilor București a lansat, în urma unui sondaj, mai multe propuneri bazate pe părerea elevilor din Capitală.