Cum se pregătesc subiectele pentru examenele naționale?

Redactor: Andrei-Cristian Robu, redactor în cadrul Biroului de Presă al Consiliului Municipal al Elevilor București

Și anul acesta, ca în fiecare an, au circulat printre elevi „ponturi” despre subiectele ce urmau să „pice” la examenele naționale (Evaluarea Națională și Bacalaureat). Aceste așa-zise ponturi încep aproape inevitabil să circule chiar cu câteva zile înainte de probele scrise. Dar sunt ele credibile? Pentru a afla mai multe, vom analiza modul în care se pregătesc subiectele pentru examenele naționale din România.

Subiectele pentru examene intră în aria de competență a Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) din subordinea Ministerului Educației și Cercetării.

În fiecare an, Comisia Națională „stabilește structura și numărul variantelor de subiecte (…)din care se extrag, prin tragere la sorți, subiectul de examen și subiectul de rezervă.” Cu toate că acest număr variază în fiecare an, în 2023, de exemplu, au fost pregătite șapte variante de subiecte.

Subiectele sunt redactate în perioada ianuarie-aprilie de către grupuri de lucru constituite din profesori și alți experți, coordonate de către specialiști ai CNCE. Redactarea subiectelor presupune mai mulți pași: propunerea itemilor, proiectarea variantelor de subiecte și validarea subiectelor și baremelor (atât pentru conformitate și corectitudine, cât și pentru un nivel mediu de dificultate).

Odată redactate, subiectele sunt păstrate, potrivit unei proceduri concepute de Serviciul de Telecomunicații Speciale, pe un server intern al CNCE, care nu are acces la internet, astfel că nu poate fi accesat din afara instituției. În ceea ce privește accesul din interiorul instituției, fiecare responsabil de disciplină are propriile credențiale, accesul fiind monitorizat.

În dimineața examenului, în jurul orei 05:00, se extrag două numere: varianta de examen și varianta de rezervă (administrată începând cu ora 13:00, în cazuri excepționale). Asta înseamnă – revenind la situația „ponturilor” – că este imposibil ca orice astfel de informație, transmisă înainte de ora 05:00, să fie adevărată, întrucât nimeni nu știe ce subiect va fi extras. Extragerea se efectuează de către un funcționar din cadrul CNCE și se înregistrează audio-video.

Nici după ora 05:00 nu este „compromis” lanțul de comunicare. În încăperile din școli în care se primesc subiectele se interzice accesul cu dispozitive neautorizate, iar contactul cu serverul CNCE se realizează de pe un singur calculator, în baza unui certificat SSL . Mai mult decât atât, subiectele nu sunt transmise imediat către centrele de examen din școli: aplicația de trimitere a subiectelor devine funcțională de abia la ora 08:00 prin pornirea ei de către CNCE – însă nici atunci responsabilii din centrele de examen nu au acces la subiectele propriu-zise.

Pentru a deschide arhiva criptată cu subiectele, persoana desemnată din unitatea de învățământ primește două parole prin SMS, prima în intervalul orar 08:00-08:15, iar a doua în intervalul 08:15-08:30. În contextul în care accesul elevilor în săli se încheie la ora 08:30, cu 30 de minute înainte de începerea examenului, procedura nu lasă loc pentru un eventual acces neautorizat la subiectele examenelor naționale.

Concluzia? În spatele celor două ore de examen se află un mecanism de securitate conceput special pentru ca nimeni să nu poată trișa. „Ponturile” din grupurile de Telegram sau WhatsApp nu sunt altceva decât mituri urbane sau strategii de marketing pentru a aduna vizualizări – sau, mai rău, pentru a înșela candidații, oferind subiecte false de vânzare. Examenele naționale sunt organizate astfel încât să ofere șanse egale tuturor, iar algoritmul CNCE și parolele STS ne garantează că munca fiecăruia va fi evaluată corect. Așadar, la examene, noi suntem singurul nostru pont sigur!