În ultimii 14 ani, peste 400.000 de copii români s-au născut în străinătate, în timp ce mulți alții, născuți în țară, au emigrat alături de părinții lor. Dintre aceștia, doar în ultimii doi ani, peste 20.000 s-au întors în școlile de stat din România. Acestora li se adaugă cei peste 35.000 de elevi români care participă, an de an, la mobilități în Uniunea Europeană, prin programul Erasmus.
Orice schimbare, oricât de minoră, poate să pară copleșitoare. Dar atunci când te afli în situația de a schimba aproape fiecare aspect al vieții tale – și, mai mult decât atât, fără să știi cum va arăta exact acea schimbare? De multe ori, școala nu este primul lucru la care te gândești – până când, inevitabil, vine luna septembrie, și, la fel ca în fiecare an, este momentul în care trebuie să „reintri în ritm”… doar că, de această dată, ritmul nu mai e același.
Cum poți, deci, să faci față acestei schimbări.
Cum să pleci
Indiferent dacă pleci tocmai pentru a experimenta un nou sistem de învățământ (prin burse sau mobilități) sau aceasta este doar o consecință a altor factori, primul pas pe care trebuie să-l faci este să te familiarizezi cu noul tău sistem. Asta presupune să te documentezi cu privire la structura anului școlar (nu doar când sunt vacanțele, ci și cum e organizat acesta – în semestre, trimestre, module etc.), materiile pe care le vei studia (și dacă poți alege între ele, caz în care este important să verifici și oferta unității de învățământ pe care o vei frecventa), și stilul / metodele de predare.
Poți afla aceste informații în multe feluri; important este să te documentezi întotdeauna din mai multe surse. De exemplu, în legătură cu metodele de predare, pot fi utile poveștile altor persoane (mai ales din România) care au învățat în același sistem, sau, dacă nu cunoști astfel de persoane, de pe forumuri sau bloguri, însă trebuie să reții că experiențele și opiniile diferă de la elev la elev, și să nu te iei după o singură poveste.
Cea mai importantă unealtă a ta în această tranziție este cunoașterea limbii de predare. Chiar dacă ai urmat cursuri particulare sau deții deja cunoștințe generale foarte bune, trebuie să te familiarizezi, în egală măsură, cu terminologia specifică materiilor pe care le vei studia în noua școală (de exemplu, la chimie sau la literatură). Bineînțeles, pe unele le vei prinde din mers, însă necunoașterea terminologiei, măcar parțial, te va dezavantaja atunci când îți vei dori să demonstrezi bagajul de cunoștințe pe care îl ai deja, și astfel vei fi nevoit să-ți încarci suplimentar programul din timpul școlii pentru a învăța să te exprimi la anumite materii.
În cazul în care limba de predare diferă de cea vorbită în mod curent în țara-gazdă, încearcă să-ți dezvolți aptitudinile în ambele limbi, pentru a te putea integra atât social, cât și academic; totuși, nu uita că prioritatea ar trebui să fie limba de predare, colegii tăi vorbind în general această limbă. Dacă reușești să atingi acest echilibru, nu neglija nici limba română: copiii sunt cei mai vulnerabili în fața fenomenului de first language attrition (uitarea limbii materne); pentru a te proteja în fața acestui fenomen, încearcă să citești ocazional cărți în limba română și să ții contactul cu mai multe persoane de acasă.
Pe măsură ce reușești să te obișnuiești cu noul ritm academic, descoperă oportunitățile de dezvoltare personală care există în școală – și, în general, în țara-gazdă – și care ți se potrivesc. Acest lucru are beneficii multiple: în primul rând, îți formezi un profil personal atractiv pentru viitoare școli și universități; în al doilea rând, pe lângă deprinderile specifice fiecărei activități, vei putea înțelege mult mai bine și diferențele academice, sociale și culturale dintre tine și persoanele din țara-gazdă, astfel că te vei putea adapta mult mai ușor.
Cum să te întorci
Primul lucru pe care trebuie să-l faci când te pregătești pentru a te întoarce este să-ți gestionezi așteptările. Indiferent dacă ai mai învățat înainte în România sau acum intri în sistem pentru prima dată, vei fi auzit, cel mai probabil, multe povești despre cum este școala acasă, și nu toate vor fi fost plăcute. Cu toate acestea, trebuie să știi că situația din școlile din România s-a îmbunătățit, în cea mai mare parte, în ultimii ani. De exemplu, statisticile Consiliului Municipal al Elevilor București arată că, între anul școlar 2018-2019 și anul școlar 2022-2023, procentul elevilor care au asistat la cazuri de bullying în școală a scăzut de la 65% la 31,1%
De multe ori, nu vor exista diferențe majore între sistemul din care vii și cel românesc, iar cu multe dintre diferențe te vei obișnui, și chiar vei prefera unele aspecte ale acestuia din urmă. Printre cele mai notabile exemple se numără relativa libertate pe care o oferă educația din România, nu doar pe plan academic, unde numărul de ore de Curriculum la decizia elevului din oferta școlii este în continuă creștere, ci și pe plan social – nu degeaba oamenii din jurul tău își vor aminti cu nostalgie de „anii de liceu”!
Integrarea ta în noua ta școală presupune un efort combinat – atât academic, cât și social. Pe plan academic, programa școlară pe care ai urmat-o înainte nu se va suprapune niciodată 100% cu programa școlară românească. Dacă la unele materii (de exemplu, la matematică și la științele exacte) vei avea multe de recuperat, este posibil să constați că la altele te vei afla la un nivel mai avansat decât colegii tăi (de exemplu, în cazul științelor sociale). Cele mai utile instrumente pentru a depăși aceste diferențe sunt discuțiile cu profesorii de la clasă, pentru a-ți înțelege exact lipsurile, și gestionarea cât mai eficientă a timpului, astfel încât să poți recupera cât mai mult, cât mai repede – cu atât mai bine dacă reușești, uneori, să o faci din mers.
Din punct de vedere social, s-ar putea să simți că ești „altfel”, că nu te potrivești cu oamenii din jur. Acest lucru este normal – aveți experiențe diferite, iar uneori chiar un mod diferit de a privi lucrurile, format de sisteme diferite de învățământ. Inevitabil, însă, vor exista și puncte comune între tine și noii tăi colegi. Dacă nu le descoperi din prima, nu te îngrijora; acest proces este unul gradual, și pe măsură ce te acomodezi vă veți înțelege din ce în ce mai bine.
O altă modalitate de a-ți îmbunătăți integrarea socială este prin participarea la activități extrașcolare. În foarte multe școli vei găsi diverse cluburi care reunesc elevii cu interese similare – cercuri STEM sau de lectură, trupe de teatru sau artistice… -, la care se adaugă și activitățile pe care le poți face în afara școlii, cu elevi din comunitatea ta, cum ar fi voluntariatul sau implicarea în acte caritabile. Toate acestea te vor ajuta să găsești colegi cu interese similare.
Iar după ce devii integrat academic și social în noua ta școală, de ce să nu devii și tu vocea colegilor tăi? Consiliul Municipal al Elevilor București te așteaptă. 🙂
