În contextul anului electoral 2024, Consiliul Municipal al Elevilor București a lansat campania #YOUthVote24 în capitală, ce are scopul de a crește gradul de conștientizare despre importanța votului. În cadrul acesteia am realizat o consultare privind exercitarea dreptului de vot în rândul tinerilor, pentru a avea o imagine mai clară asupra nivelului de cunoștințe al elevilor și chiar al studenților. În urma analizării răspunsurilor înregistrate, am interpretat fiecare întrebare în contextul politico-social la nivel local, dar și la nivel național, pentru a înțelege mai bine situația actuală și ce este necesar de făcut pe viitor, venind cu recomandări și mențiuni. Hai să aflăm ce au răspuns tinerii și cum stau lucrurile de fapt!
Ce alegeri vor avea loc în 2024?
Diversificarea canalelor de media folosite de parlamentari a făcut posibil ca 8 din 10 tineri să știe ce alegeri vor avea loc anul viitor, majoritatea cunoscând și partidele parlamentare din această legislatură. Aparițiile în media sunt ocazii perfecte pentru apropierea cu publicul, mai ales cu tinerii, care folosesc cel mai mult platformele de social media. În paralel am observat că tinerii din Capitală nu cunosc foarte multe despre instituțiile locale sau cele europene.
- Iată ce alegeri au loc anul viitor și ce se întâmplă în cadrul lor:
- locale – alegem primarul general, primarii de sector, consilierii generali și consilierii locali;
- parlamentare – alegem reprezentanții în cele două camere ale Parlamentului: Senatul și Camera Deputaților;
- europarlamentare – alegem reprezentanții în calitate de membri ai Parlamentului European;
- prezidențiale – alegem președintele țării.
Mergem la vot în 2024?
Aproape 4 din 10 tineri nu vor vota sau nici nu își doresc să voteze în viitor, aceștia considerând că votul lor nu este important și nu găsesc un motiv bun pentru a merge la urne. În cazul acestora, influența de a nu își exercita dreptul de vot poate să provină de la familie, școală sau chiar din grupurile de prieteni. Majoritatea respondenților nu se simt reprezentați de grupurile parlamentare de la nivel european sau partidele naționale, cauzele fiind prioritățile partidelor, lipsa de transparență, lipsa de implicare a tinerilor în procesul decizional și lipsa de cunoștințe privind aceste grupuri. Considerăm că este necesar să fie desfășurate campanii de informare despre următoarele alegeri, iar pe lângă acestea, tinerii au nevoie și de o bază teoretică privind politica și rolul fiecărei funcții, putând astfel să analizeze mai bine fiecare candidat și să decidă care îl reprezintă cel mai bine.
De asemenea, cei care au declarat că nu se vor prezenta la vot sunt cei care nu se implică în societate sau se implică mai puțin. De aceea, încurajarea implicării, prin orice metodă posibilă, este benefică pentru buna dezvoltare a tinerilor, dar ajută și societatea pe termen lung, întrucât determină creșterea gradului de interes pe care îl au tinerii în ceea ce privește lumea din jurul lor.
Ce atribuții are președintele României?
Consultarea ne-a demonstrat că nu sunt la fel de cunoscute toate atribuțiile și rolul președintelui, acestea fiind destul de multe, întrucât vizează politica internă, politica externă, apărarea țării și securitatea națională. Mai exact, președintele României:
- reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
- veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice
- exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate
- desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament
- revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului
- încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil
- acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice
- este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
- poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate
- conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală
Alegerile stau la baza alcătuirii unei societăți echitabile, ce sperăm să devină, pe zi ce trece, un loc mai bun pentru noi toți, așa că asigură-te că ești un cetățean activ și corect informat!